Muzeul Satului Mușătești

Comuna Călinești se află la o distanță de 15 km față de Municipiul Pitești. Cele mai vechi urme de existență umană pe teritoriul localității datează din perioada bronzului și au fost descoperite pe teritoriul satelor Călinești și Râncăciov. Astfel, la Călinești, pe Dealul Brâncoveanu a fost descoperit un topor de piatră, iar în apropierea spitalului o ceașcă din ceramică și două cuțite. Pe teritoriul satului Râncăciov au fost descoperite trei topoare de aramă de la începutul epocii bronzului, iar pe Dealul Olarului s-a gasit un tezaur de monede greco-macedonene. Pe teritoriul satului Vrănești, au fost descoperite două tezaure geto-dacice și ceramica provincială romană din sec IV. Dintre toate satele componente ale comunei, satul Călinești este atestat documentar din hrisovul emis de cancelaria Domnească a lui Mircea cel Bătrân, la 20 mai 1388. În comuna Călinești se găsesc patru monumente istorice de arhitectură de interes național:  ·        Biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”- Drăghicești (1744, strămutată în 1988) din Călinești;  ·        Biserica de lemn „Sfântul Apostol Toma” și „Sfinții Voievozi”, zisă „a Turcului” (1758–1759) din Cârstieni;  ·        Biserica „Cuvioasa Paraschiva” a fostului schit Lacu Negru (1787) din satul Radu Negru;  ·        Mănăstirea Râncăciov din secolul al XV-lea (cu modificări în 1648 și 1868). La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național.                                            Sursa: https://primaria-calinesti.ro/; https://ro.wikipedia.org/ Sursa foto: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului

În sud-estul județului Argeș, la 19 km de Pitești, pe DN 7, se află orașul Topoloveni, care s-a dezvoltat pe locul unei vechi așezări rurale, a cărei atestare documentară datează din anul 1421.  În Topoloveni se află cinci monumente istorice de interes național. Două sunt clasificate ca monumente istorice de arhitectură: fostul schit „Din Vii” — ansamblu alcătuit din biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1745), fosta școală agricolă (începutul secolului al XX-lea) și incintă (1745, refăcută la începutul secolului al XX-lea) — și biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1706).  Alte trei sunt monumentele memoriale sau funerare, trei cruci de piatră: două aflate în curtea bisericii noi și una, denumită „La troiță” (datând din 1647), aflată în localitatea Țigănești.  Aici se află și cunoscuta Fabrică de magiun de Topoloveni, înființată în 1914 - prima fabrică de acest gen din țară unde se producea magiun din prune și din alte fructe. După preluarea în 2001 de către societatea Sonimpex, fabrica de magiun a fost repusă în funcțiune în condiții tehnologice adaptate standardelor internaționale. De-a lungul timpului, compania a obținut prestigioase premii internaționale pentru calitate, magiunul de prune Topoloveni fiind primul produs al României care a obținut certificatul de Indicație Geografică Protejată. De asemenea, compania a primit calitatea de furnizor al Casei Regale a României. În anul 2023, pentru al doilea an consecutiv, Magiunul de Topoloveni a fost desemnat cel mai bun produs din fructe și cel mai bun gem din lume, în topul realizat de TasteAtlas. În fiecare an, la Topoloveni are loc Festivalul Archangels Fest, un eveniment mult așteptat cu paradă moto, zboruri cu avionul şi concerte rock. Sursa: https://www.topoloveni.ro/; https://ro.wikipedia.org/ Sursa foto: Primăria Orașului Topoloveni; https://www.topoloveni.ro/  https://www.facebook.com/OrasTopoloveni

Continuând traseul pe DN 7 spre limita cu județul Dâmbovița, la 30 km de Pitești, ajungem în comuna Leordeni.  Aici, în satul Ciolcești, se află Casa Memorială "Dinu Lipatti", o vilă superbă aparținând celebrului pianist Dinu Lipatti, elevul marelui George Enescu. Casa a fost ridicată în stil neoromânesc de tatăl lui Dinu Lipatti, violonistul Constantin Lipatti, între anii 1938-1942.  Conacul de la Ciolceşti a devenit casă memorială pe 17 decembrie 1985, după doi ani de renovări. Edificiul este înscris în Lista Monumentelor Istorice. Expoziția amenajată la parter vă poartă prin universul unui artist de geniu.  Aici găsiți o colecție impresionantă de fotografii și corespondențe care ilustrează viața și activitatea marelui pianist și compozitor român, precum și numeroase obiecte ce au aparținut lui Dinu Lipatti (pianul Bechstein, diplome, partituri) și fratelui său, diplomatul și omul de cultură Valentin Lipatti, familiei, cunoștințelor din țară și străinătate, fotografii de familie (Dinu Lipatti la diferite vârste, alături de profesorii săi - George Enescu, Florica Muzicescu, Mihail Jora). Multe dintre fotografii sunt realizate chiar de Dinu Lipatti, deoarece acesta era un pasionat și talentat fotograf.  În prezent, Casa Memorială „Dinu Lipatti" se află în administrarea Muzeului Județean Argeș. Sursa: dinulipatti.org, wikipedia.org

Cunoscută și sub denumirea de Cascada Iezerului, Cascada Capra este una dintre cele mai impresionante cascade din țara noastră. Este situată pe versantul sudic al Munților Făgăraș, la altitudinea de 1690 metri, chiar lângă Transfăgărășan, între Cabana Capra și Lacul Bâlea, pe DN 7C.  Cascada izvorăște din Lacul Capra, aflat la o altitudine de 2.241 de metri, și are o cădere spectacoloasă, de aproximativ 40 de metri înălțime. Datorită debitului foarte mare de apă, cascada rezistă și în sezonul rece, apa acesteia înghețând doar în iernile geroase. Aflându-se exact la marginea șoselei, cascada este foarte accesibilă și oferă o priveliște de neuitat, fiind o adevărată încântare pentru cei care vin să o admire. Este un loc ideal pentru un popas sau pentru o drumeție de o zi, putând să vă bucurați de peisajele spectaculoase, de prospețimea aerului, să surprindeți cele mai frumoase fotografii sau pur și simplu să vă relaxați. În zonă, se află Cabana Capra (la 4 km distanță) și Lacul Bâlea (la 5 km distanță). Sursa: Salvamont Argeș

Regiunea de nord a județului Argeș aparţine celor mai înalte culmi ale Carpaţilor Meridionali, respectiv masivul Făgăraş, cu vârful Moldoveanu (2544 m) - cel mai înalt vârf din Carpații românești şi Negoiu (2535 m). Lacul Călțun este un lac glaciar situat la nord-est de vârful Negoiu din Munții Făgăraș, la jumătatea drumului dintre cabana Negoiu și cabana Bâlea Lac, în căldarea Călțun, la poalele Vârfului Călțun. Lacul este situat la altitudinea de 2 135 m, are suprafața de 7 751 mp, iar adâncimea maximă este de 11,8 m. Sursa: Salvamont Argeș

Accesul în canion începe chiar din Transfăgărășan, la aproximativ 3 km în amonte de Cetatea Poenari și 2 km în aval de Barajul Vidraru. Lungimea circuitului este de aproximativ 9 km, durata traseului fiind de 4-5 ore, având un grad de dificultate mediu spre dificil. Este singurul canion amenajat turistic din Munții Făgăraș, cu scări metalice, cabluri, podețe, balustrade și pasarele între versanții pârâului.   Amenajările au fost realizate, în anul 2012, de Salvamont Argeș, instituție aflată în coordonarea Consiliului Județean Argeș, planul de amenajare fiind stabilit în urma unor schimburi de experiență cu omologii francezi din Savoie.   Traseul prin cheile Valea lui Stan este unul dintre cele mai frumoase trasee de chei din țară. Canionul impresionează prin îngustimea văii, cu pereţi de stâncă ce se înalţă ameţitor, într-un peisaj sălbatic.  Spre finalul traseului ajungeți în Poiana Călugărița, locul perfect în care puteți face un popas, înainte de a ajunge la destinație, pe malul Lacului Vidraru. Informații utile:  •        Este foarte important să purtați echipament corespunzător pentru acest gen de drumeții. Pentru siguranţă, dacă sunteţi începători şi nu aţi mai străbătut trasee cu căţărări pe scări suspendate deasupra hăurilor, echipaţi-vă cu cască, ham şi lonjă.  •        La intrarea în traseu se află un panou turistic informativ, cu regulile care trebuie respectate de către cei care doresc să se aventureze pe acest traseu. •        Atenție! În zonă a fost semnalată prezența urșilor. Sursa: Salvamont Argeș; Salvamont Curtea de Argeș; http://salvamontcurteadearges.ro/

Lângă Mănăstirea Curtea de Argeș se află Fântâna Meșterului Manole. Balada populară, inspirată de o veche legendă, se încheie prin cumplita jertfă a lui Manole, ce-și zidește soția, fără de care construirea bisericii nu s-ar fi sfârșit.   Confirmând voievodului Neagoe Basarab că poate zidi o biserică și mai frumoasă decât ctitoria sa, este părăsit pe acoperiș împreună cu cei "nouă meșteri mari, calfe și zidari", luându-i-se schela. Meșterii își construiesc aripi de șindrilă cu ajutorul cărora zboară de pe acoperiș, încercând zadarnic să se salveze.    Legenda spune că în locul unde a căzut Manole a țâșnit un izor cu apă limpede. Aici, a fost construită în stil rustic, în secolul al XIX-lea, de episcopul Iosif I, Fântâna Meșterului Manole.   Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; Primăria Curtea de Argeș; Asociația Montană Vidraru; https://visitcurteadearges.ro/

Pe valea Râului Doamnei în sus, spre nord, unde domină culmea "Vârfului Strungii", la poalele munților Făgăraș, într-o ultimă constelație de așezări rurale, se află comuna Nucșoara. Istoria acestui ținut de legendă este fascinantă, tulburătoare, având în vedere rezistența la agresiunile dictaturii, dar și acuratețea sufletească, priceperea și hărnicia locuitorilor săi.  Nimic nu a alterat demnitatea, iubirea de pămantul natal și de obiceiurile străbune ale locuitorilor comunei Nucșoara.  Unul dintre obiectivele de interes din localitate este casa fostei luptătoare anticomuniste Elisabeta Rizea. Eroina din Nucșoara, așa cum mai este cunoscută Elisabeta Rizea, a devenit, după 1990, un simbol al demnității și al rezistenței împotriva comunismului. Alături de soțul ei, Gheorghe, a participat la organizarea și sprijinirea grupului de partizani condus de Toma Arnăuțoiu. A fost închisă pentru faptele ei între 1950-1956 și 1958-1964.  Casa a fost ridicată în 1931 de către soții Rizea. Camera din dreapta a fost locul în care au depus jurământul partizanii lui Toma Arnăuțoiu, în primăvara anului 1949. În aceeași cameră a înnoptat Regele Mihai I în tinerețe, atunci când a vizitat satul Nucșoara și când a cunoscut-o pentru prima dată pe Elisabeta Rizea, la șezătoarea satului. În prezent, casa se află în proces de consolidare și restaurare în cadrul unui proiect al Asociației Elisabeta Rizea, dezvoltat în parteneriat cu Centrul de Studii în Istorie Contemporană. Proiectul își propune să consolideze și să restaureze casa în care au locuit Gheorghe și Elisabeta Rizea, urmând ca aceasta să fie transformată în muzeu pentru a putea fi introdusă în circuitul turistic. Adresa: Comuna Nucșoara se află la 60 de kilometri nord de Pitești și 175 de kilometri nord-vest de București. Este deservită de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre sud de Corbi, Domnești (unde se intersectează cu DN73C), Pietroșani, Coșești și Dărmănești (unde se termină în DN73). Sursa: Asociația Elisabeta Rizea; www.casaelisabetarizea.ro; www.eroinenucsoara.ro

Poarta Eroilor este un monument evocator, reprezentativ pentru județul Argeş, ridicat din iniţiativa colonelului Barbu Pârâianu, în memoria ostaşilor Regimentului Nr. 4 Dorobanţi, căzuţi la datorie în timpul participării României la Primul Război Mondial (1916-1918).  Poarta Eroilor a fost inaugurată oficial la 28 septembrie 1926. Monumentul este construit sub forma unei tradiţionale porţi româneşti, fiind lucrat din zidărie, pe fundaţii şi soclu din piatră, cu acoperiş din ţiglă. Prin construcţie şi imagine artistică, monumentul are forma unui veritabil arc de triumf.  Frontispiciul are inscripţionat: "Regimentul Argeş nr. 4. Poarta eroilor 1918". "Morţi pentru ţară, pentru glorie şi drapel". Pe stâlpi sunt înscrise denumirile localităţilor unde s-au desfăşurat operaţiunile militare în anii 1916-1917 şi numele a sute de militari căzuţi la datorie în campaniile din 1877-1878 şi 1916-1918.  Având statura impunătoare a unui arc de triumf, poarta se vrea a fi un omagiu celor peste 1.100 de eroi argeșeni căzuți pentru înfăptuirea unității naționale. Poarta Eroilor Argeșeni  a fost restaurată în anul 1971.