Muzeul Satului Mușătești

Castrul Roman Jidova este cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, fiind în acelaşi timp şi singura edificată din piatră. Aici, în muzeul de sit în care a fost transformat castrul, pot fi văzute puternicul zid de incintă din piatră, cu porţile şi turnurile adiacente, clădirea ofiţerilor, locuinţa comandantului, magazia în care erau adăpostite proviziile pentru hrana soldaţilor, dar şi a cailor, precum şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum. De la „Jidova” provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba de o trupă auxiliară alcătuită din luptători orginari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum. Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), accesorii de echipament militar etc. În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile romane (Principia – comandamentul, Praetorium – clădirea comandantului, clădirea ofiţerilor, Horreum – magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistra de pe laturile nord, est şi vest. Castrul Roman Jidova se află în administrarea Muzeului Județean Argeș, instituție coordonată și finanțată de Consiliul Județean Argeș.  În fiecare an, la Castrul Roman Jidova are loc Festivalul de reconstituire istorică ,,TRANSALVTAVNVS FEST. La porțile Imperiului”, un eveniment organizat de Asociația Historia Renascita, în parteneriat cu Consiliul Județean Argeș și Muzeul Județean Argeș. Programul festivalului include prezentări tematice, demonstrații militare, pentatlon antic, ateliere interactive și demonstrative – gastronomie antică, fierărie, monetărie, zale, țesătorie, tir cu arcul, dar și reprezentații ale bătăliilor între legiunile romane și cele barbare. Adresa: Castrul Roman Jidova este situat în cartierul Pescăreasa, la intrarea în Municipiul Câmpulung, în imediata proximitate a drumului național DN 73.  Program de vizitare: luni-duminică în intervalul 9.00-17.00 Preţ bilete:  ·        Adulţi – 20 lei ·        Elevi/studenţi/pensionari – 10 lei

De la 1886 și până în 1970, sediul Primăriei Pitești a funcționat în clădirea construită în 1886, după planurile arhitectului Ioan N. Socolescu (primar – N. Constantinescu, ajutor de primar – Gh. Negulescu). De remarcat faptul că acest sediu al Primăriei s-a realizat la îndemnul și cu sprijinul lui Mihail Kogălniceanu! Sediul Primăriei a fost avariat destul de serios de cutremurul din 1940, dar a fost refăcut rapid. Vechea Primărie devine, în 1970, Galeria de Artă Pitești, unde sunt adăpostite lucrările unor pictori și sculptori de renume: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Aman, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, N. Dărăscu, V. Popescu, G. D. Mirea, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Gheorghe Iliescu-Călinești. Deoarece clădirea a suferit și suferă unele adaptări, vă propunem această fotografie de epocă.

Muzeul Județean funcționează în clădirea construită în 1898-1899 ca sediu pentru Prefectura Argeș.  Monument istoric, clădirea a fost edificată după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu pe locul unde s-a aflat schitul Buliga.  Presa vorbește despre comoara din spatele Muzeului deoarece cu prilejul lucrărilor de consolidare și reabilitare a Muzeului Județean Argeș, în curtea interioară, chiar în spatele clădirii, au fost scoase la lumină ruinele vechii Biserici Sfinții Îngeri, care a aparținut Schitului Buliga.  Au fost descoperite mai multe oseminte, atât mirene cât și ale călugărilor de la schit.  Conducerea Consiliului Județean Argeș își dorește să conserve și să pună în evidență acest ansamblu arheologic. 

Memorialul Închisoarea Pitești este un muzeu privat aflat în interiorul fostului penitenciar din Pitești, cunoscut pentru că a găzduit acțiunea violentă cunoscută drept Fenomenul sau Experimentul Pitești în timpul dictaturii comuniste. Memorialul găzduiește expoziții permanente și temporare, lucrări de artă, o librărie și o capelă. Tarife bilete: 20 lei/adult  10 lei/copii între 12 și 18 ani.* *Copiii sub 12 ani nu pot vizita Memorialul din cauza subiectului deosebit de dur. Copiii pot vizita gratuit Muzeul Comunismului pentru Copii, un muzeu despre istoria comunismului pe înțelesul celor mai tineri, aflat în aceeași clădire a fostei închisori. Aici am pregătit activități speciale pentru aceștia: ateliere, jocuri, dezbateri și o mică bibliotecă.  Persoanele cu dizabilități beneficiază de intrare gratuită. 

De obicei, când vizităm muzee, trecem grăbiți cu privirea peste ceramica vechilor culturi, părându-ni-se de importanță strict științifică.  Am dorit să inserăm în acest TOP ceramica culturii Gumelnița pentru a arăta că este bine și frumos să ne ducem cu gândul până în cea de a doua jumătate a mileniului V î.H., în neolitic. Oamenii gândeau, aveau idei creatoare, știau ce este frumosul. La Muzeul Județean Argeș, ceramica culturii Gumelnița este frumos reprezentată. 

La Răsărit de Câmpulung, la circa şase kilometri distanţă pe şosea, se înalţă Dealul Măţău.  Zona se află la poalele Carpaților Meridionali, în Subcarpații Getici, la o altitudine variind între 650 și 1000 m.  Dealul  Măţău  (1017 m) închide spre sud depresiunea Câmpulungului dintre Râul Târgului și Argeșel și spre nord depresiunea Jugur – Poenari, constituind totodată una din frumusețile naturale ale localității. 

Muzeul Municipal Curtea de Argeş este situat în imediata apropiere a Bisericii Domneşti, în centrul oraşului, într-o cladire monument istoric.  Muzeul Municipal relevă, prin exponatele ce se regasesc aici, istoria de secole a capitalei Țării Românești – Curtea de Argeș. Muzeul deține peste 14.000 de exponate provenind din descoperiri istorice și arheologice făcute în zona Argeșului, dar și din donații, fiind expuse în șapte săli amenajate după criteriul cronologic. Exponatele Muzeului Municipal Curtea de Argeş sunt obiecte de cult, arme, bijuterii, colecţii numismatice, documente, statuete din bronz ale domnitorilor de la Argeş. Cum la Curtea de Argeș, în secolul XIV, s-a înființat de către Vladislav I prima monetărie a Țării Românești, colecția numismatică din Muzeul Municipal Curtea de Argeş este una semnificativa, cuprinzând monede dacice, romane, medievale, inclusiv monede de la regele maghiar, Carol Robert de Anjou. Multe dintre aceste monede au fost găsite la Curtea de Argeș, fapt ce dovedește importanța ca centru politic, economic și comercial a zonei. Sursa: Asociația Montană Vidraru; https://visitcurteadearges.ro/

Dacă zidurile conacului ar putea povesti câte au văzut și ce au auzit de-a lungul secolelor tumultuoase de istorie românească care au trecut peste curtea Goleștilor, câte secrete am afla, câte bucurii și tristeți am retrăi!   Ce atmosferă încordată gata să explodeze trebuie să fi trăit cei de la curtea Goleștilor, în primăvara anului 1821! În seara zilei de 20 mai, pe când controla pichetele de pază din tabăra pandurilor, T. Vladimirescu a avut o confruntare cu căpitanii săi care refuzaseră să semneze un act de credință față de el. Ca urmare a unei discuții violente, T. Vladimirescu cu duritate, fără suficientă chibzuință în acel moment, a poruncit să fie spânzurat căpitanul Ioniță Urdăreanu, acesta fiind foarte iubit de panduri. Era un flăcău „de o stare robustă, în cea mai frumoasă vârstă a juneţei sale, cu un păr galben ca beteala care ajungea la genunche şi de o frumuseţe nespusă, rudă cu cei mai mulţi căpitani”. Trupul lui atârna, spânzurat de o salcie şi se vedea clar la lumina focurilor. A fost situația care l-a făcut pe M. Cioranu, aghiotantul lui T. Vladimirescu, să noteze despre șeful său: „Trebuie să spunem adevărul, Tudor era un om aspru și la mai multe împrejurări, crud”.  Profitând de starea de nemulțumire creată în tabăra pandurilor, în dimineața zilei de 21 mai, căpitanii Iordache Olimpiotul şi Ioan Farmache l-au acuzat pe T. Vladimirescu de trădare a Eteriei și de înțelegere cu turcii.  T. Vladimirescu a fost făcut prizonier de eterişti înlăuntrul foişorului în primele ore ale dimineţii de 21 mai şi n-a mai fost scos afară decât atunci când s-au îndreptat spre Pitești, sub pază sigură. De aici a fost dus la Târgoviște unde a fost executat în noaptea de 26/27 mai 1821. Foișorul de pază este astăzi intrarea principală a Muzeului Golești, unde vizitatorii pot admira arme de provenienţă turcească din timpul revoluţiei și o copie a drapelului pandurilor, purtat de aceştia cu glorie în timpul revoltei.

Provine din regiunea Oltenia și este o locuință, casă semiîngropată, unde intrarea se face prin tindă (gârllici), se ajunge în vatră, camera numită "la foc" din care se trece "în sobă" - odaia de locuit. Podeaua este de pământ, iar pereţii laterali sunt căptuşiţi cu cărămidă şi cu scânduri de stejar aşezată vertical. Straturile alternative de pământ şi paie se aştern pe baza formată de "mârtaci". "Mârtacii" puşi în plan oblic şi fixaţi în cosoroabă cu ajutorul unor "măsele" formează acoperişul. Fumul era evacuat printr-un coş cu corlată, foarte puternic şi coborât mult, care se continuă în sus printr-o construcţie în formă de trunchi de piramidă, lucrat din cărămidă; coşul iese mult în afară deasupra acoperişului.