Muzeul Satului Mușătești

Muzeul Național Brătianu se află la 6 km de Pitești, pe DN 7, drumul vechi spre București. Este conacul celei mai mari familii de liberali, unde regi, celebrități politice, culturale și istorice i-au trecut pragul de-a lungul timpului. Este unul dintre cele mai frumoase domenii boiereşti din România, păstrat foarte bine până în zilele noastre. Aici au trăit și lucrat trei dintre prim-miniştrii României, dintre care primii doi – Ion şi Ionel Brătianu – au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne. În opinia poetului Ion Pillat, moșia și casa de la Florica se situau printre „priveliștile rare și de preț în geografia sentimentală a neamului românesc”, chiar dacă peisajul părea simplu și discret.  În apropierea conacului, se află Biserica Brătienilor, “Biserica Sf. Ioan Botezatorul”, construită în 1898, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, același care a restaurat Mănăstirea Curtea de Argeș. Este realizată în întregime din piatră de Albești, în formă de cruce și are o singură turlă. Un detaliu foarte interesant legat de această biserică, este faptul că nu a fost pictată niciodată. Aici sunt înmormântați membrii familiei Brătianu. Pe moșia Brătienilor se află o pivniță și o cramă datând din epoca lui Constantin Brâncoveanu, care avea o casă și o vie în apropiere, la Valea Mare, numită „foișorul de la vii” sau „conacul de la Valea Mare”. Sursa: Muzeul Național Brătianu; https://zonastefanesti.ro/

În partea nordică a satului Dâmbovicioara, la aproximativ un kilometru, se află cunoscuta peșteră cu același nume - Peștera Dâmbovicioara.  Aceasta este ușor accesibilă turiștilor, fiind amplasată chiar în apropierea șoselei care străbate Cheile Dâmbovicioarei. Cu o lungime de peste 250 m, peștera are aspectul unei galerii ramificate, traseul său fiind puțin ascendent.  Peștera poate fi străbătută ușor, având plafonul mai înalt decât structura omului (aproximativ 2 metri). Sursa foto: Salvamont Argeș

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918, fiind înscris în „Lista monumentelor istorice". Complexul memorial de la Mateiaș este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief și o cupă din piatră de Albeşti, în care arde o flacără veşnică în amintirea soldaţilor care s-au jertfit. Ridicat din inițiativa filialei locale a societății „Cultul eroilor", cu participarea materială a localnicilor, Mausoleul de la Mateiaș a fost ridicat între 1928-1935, după planurile arhitecților Dumitru Ionescu Berechet și State Balosin. La subsol construcției au fost așezate într-o criptă neagră osemintele a peste 400 de soldați și ofițeri aduse din cimitirele localităților învecinate sau direct de pe câmpul de luptă. Pe pereții laterali sunt așezate 31 de plăci de marmură pe care au fost dăltuite numele tuturor celor peste 2100 de eroi cunoscuți și căzuți în luptele pentru apărarea plaiurilor muscelene. Cu prilejul lucrărilor de consolidare și restaurare, între anii 1979 și 1984, parterul monumentului a fost decorat cu un amplu și original mozaic de tip Murano, intitulat „Glorie eternă eroilor neamului românesc!". Tot în această perioadă, pe baza unui proiect conceput de un grup de arhitecți argeșeni, s-a trecut la terasarea și modelarea terenului, au fost amenajate două săli de expoziție, basoreliefuri și o scară monumentală. În prima sală sunt consemnate principalele momente ale participării armatei române la Primul Război Mondial și, în mod deosebit, prezentarea luptelor desfășurate pe culoarul Rucăr-Bran, evenimente la care o mare contribuție a avut-o populația locală. În cea de-a doua sală a fost amenajată o sugestivă dioramă reprezentând luptele purtate de ostașii români pe înălțimile din apropiere, precum și un post de comandă. Urmând în continuare scările, la baza monumentului privirile sunt atrase de basorelieful de mari dimensiuni realizat de sculptorul câmpulugean Radu Adrian, care a reușit cu mijloace specifice să redea încleștarea trupelor române cu inamicul în această parte a frontului. Cele mai grele lupte din Primul Război Mondial s-au purtat pe muntele Mateiaș, unde a luptat „Grupul de armate Nămăiești", rezistând pe poziții în fața inamicului mai bine de 45 de zile. La intrarea în mausoleu, se află înscrise cu litere aurite, înacadrate cu frunze de stejar și laur, două texte ce glorifică sacrificiul eroilor, astfel: ·  în partea stângă: "Pentru onoarea patriei și a drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat pământul sfânt al țării, lăsându-vă vouă, generațiile viitoare, o națiune liberă și independentă";   ·  în partea dreaptă: "Ne plecăm cu venerație în fața sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni și viteji ai ființei noastre naționale, iar la chemarea patriei vom ști să ne jertfim și noi pentru păstrarea independenței și suveranității României". Pentru reprezentativitatea și aspectul arhitectonic deosebit, Mausoleul de la Mateiaș este un obiectiv turistic de interes național, care atrage anual numeroși vizitatori din țară și din străinătate. Adresa: Mausoleul Mateiaș este situat pe Drumul european E 574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Brașov. Mausoleul Mateiaș se află în administrarea Muzeului Municipal Câmpulung.

Uriaşa lingură de lemn de la Mioveni, deţinătoare a unui record omologat în celebra Guinness Book of Records, măsoară 17,79 m lungime și 1,50 m în cel mai lat punct (lungimea căușului cu brațe) și a fost realizată în 14 zile de către meșterul popular Ion Rodoș.  Lingura de lemn este o adevărată operă de artă, fiind ornată cu motive populare tradiționale și cu sigla orașului Mioveni. Lingura a fost confecționată din lemnul a doi arbori de tei, primul exemplar de 100 de ani, cu un diametru de 78 cm, fiind folosit pentru realizarea căușului, iar cel de-al doilea arbore fiind folosit pentru coada lingurii.  Lingura de lemn uriașă este expusă la Muzeul Etnografic Constantin Năstase - Racovița din Mioveni.

Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2034 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu.  Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m.  În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație naturală. Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș.  În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea.  În anul 2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de Est în forma unui iglu de 16 locuri.  Acesta se construiește în fiecare an, în timpul iernii, în perioada ianuarie - martie, din blocurile de gheață luate din lacul Bâlea. 

Aproape de Barajul Vidraru din Argeş, pe muntele Pleaşa, se află Statuia lui Prometeu sau Monumentul Electricităţii. Statuia a fost realizată în 1965 şi a stârnit destule controverse de-a lungul timpului.  După cum spune profesorul de istorie Marius Vasilescu, ”această statuie, care are 10 metri înălţime şi îl înfăţisează pe Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţii, a fost realizată de sculptorul Constantin Popovici în 1965, pe când autorul monumentalei lucrări avea doar 27 de ani. Autorităţile comuniste au dorit ca în anul în care a fost creat barajul Vidraru să fie realizată şi o statuie de dimensiuni impresionante. Grandomania era la ea acasă în acei ani. Statuia a fost realizată în doar câteva luni”, menționează adevărul.ro. 

În Valea Superioară a Argeșului, în comuna Arefu, sat Căpățânenii Pământeni, pe vârful Muntelui Cetățuia, se înalță în stâncă, la o altitudine de 850 de metri, Cetatea Poienari. Cunoscută și sub numele de Cetatea lui Vlad Țepeș sau Cetatea lui Negru Vodă, Cetatea Poienari este o încântătoare fortăreață medievală, aflată în vârf de munte, la 25 de kilometri de Curtea de Argeș. Cetatea Poienari a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1453. Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn. Ulterior, construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu de către Vlad Țepeș, adăugându-i-se turnuri, ziduri și dependințe. Cetatea Poienari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor. Cetatea are o formă alungită, ziduri puternice (cu o grosime de 2-3 metri) și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. De-a lungul timpului, cetatea a avut o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie". La Cetatea Poienari se poate ajunge urcând o scară cu 1.480 de trepte din beton, care şerpuiesc printr-o pădure deasă de fag. Priveliștea de sus este impresionantă și vă va recompensa pe deplin efortul. Odată urcate cele 1480 de trepte zidite până în coama dealului, de la înălţimea cetăţii pot fi admirate priveliștile frumoase ale văii Argeșului și Munții Făgăraș.  Peisajul este completat de spectaculosul drum Transfăgărășan, Barajul și Lacul Vidraru, aflate în apropiere. Personalitatea excepțională a lui Țepeș a stârnit imaginația autorilor de romane, schițe, nuvele, scenarii dramatice și cinematografice. Aceasta a fost și sursa de inspirație a scriitorului Jules Verne în compunerea romanului "Castelul din Carpați", inspirat din legendele despre misterioasa cetate a domnitorului Vlad Țepeș.  Cunoscută ca Cetatea lui Vlad Dracul, Cetatea Poienari a atras, de-a lungul timpului, televiziuni de renume. Jurnaliști din țară și din străinătate au realizat materiale documentare despre adevărata viață a lui Vlad Țepeș, fiind fascinați de legendele legate de domnitorul care a adus României faima de țara lui Dracula.   🔘 📢 ANUNȚ important – PROGRAM DE VIZITARE CETATEA POIENARI Începând de luni, 18 mai 2026, programul de vizitare al Cetății Poienari va fi: 🕙 Luni – Duminică: 10:00 – 18:00 ⛰️ Ultima urcare: ora 17:00 📍 Adresă:  Județul Argeș, Comuna Arefu, DN 7C - Transfăgărășan, la 27 km de Curtea de Argeș.  Vă așteptăm cu drag să vizitați unul dintre cele mai spectaculoase obiective turistice din județul Argeș!   🔘  Prețul biletului de intrare este 30 de lei pentru adulți și 20 de lei pentru elevi, studenți, pensionari. Biletele pot fi achiziționate atât fizic, de la cetate, cât și online, prin cardul turistic - ARGES TOURIST PASS: https://www.romanian-adventures.ro/oferte/arges-tourist-pass. Tur virtual: https://mpembed.com/show/?m=y7MrKPwdpPu&mpu=1703&fbclid=IwY2xjawGZMTxleHRuA2FlbQIxMQABHaduvqobxqsDsgBv5LebrM_nl_vfjsIQ2lMMBLWYBwigLarQ4p0dJ98qaw_aem_uOnfJ0HSZ2DZEgHSzVTNmQ Cetatea Poienari se află în administrarea Muzeului Județean Argeș, instituție finanțată și subordonată Consiliului Județean Argeș. Mai multe informații despre Cetatea Poienari regăsiți accesând site-ul Muzeului Județean Argeș.

Fabrica lui Moș Crăciun, marcă înregistrată, funcționează la Curtea de Argeș și mii de copii din toată țara i-au călcat pragul. Moșul, ajutat de spiriduși, realizează globulețele și apoi, print-o magie, sunt poleite cu praf argintiu sau auriu și chiar personalizate. Un brand recunoscut internațional, Argcoms produce și vinde en-gross către agenții economici din țară și străinătate:  -o gamă variată de ornamente din sticlă pentru pomul de Crăciun (globuri multicolore Φ45, Φ60, Φ70, Φ80 mm) și vârfuri metalizate, clare, luster, într-o prezentare deosebită.  -igurine specifice sărbătorilor de iarnă.  -eramică decorativă și utilitară.  -mic mobilier pentru casă și grădină  -elemente de tâmplărie  -artizanat textil Are parteneri din SUA, CANADA, SUEDIA, GERMANIA, ITALIA, FRANTA, AUSTRALIA.

Cula Racovița a fost construită de vestitul boier Nicolae Racoviceanu ca loc de apărare, împotriva haiducilor, hoților sau a cetelor turcești care treceau Dunărea după jafuri.  Clădirea are o structură înaltă de 20 de metri, cu ziduri groase, ferestre mici și cu o singură intrare - ușă de stejar, bine zăvărită.  În prezent, Cula Racovița găzduiește Muzeul Etnografic ''Prof. Constantin Năstase''.  Colecțiile muzeului cuprind elemente de port popular, îndeletniciri, numismatică, obiecte de artă, mărturii relegioase, arme, tâmplărie, dogărie, fierărie.  ***** La Muzeul Etnografic din Mioveni este expusă și lingura de lemn uriașă, deţinătoare a unui record omologat în celebra Guinness Book of Records.  Lingura măsoară 17,79 m lungime și 1,50 m în cel mai lat punct și a fost realizată de meșterul popular Ion Rodoș și fiul acestuia. Lingura de lemn este o adevărată operă de artă, fiind ornată cu motive populare tradiționale și cu sigla orașului Mioveni.    Ion Rodoș este din Nucșoara, județul Argeș și în lumea neîntrecuților meșteri populari e cunoscut drept „omul care a învăţat lemnul să zboare”.    Lingura a fost confecționată din lemnul a doi arbori de tei, primul exemplar de 100 de ani, cu un diametru de 78 cm, fiind folosit pentru realizarea căușului, iar cel de-al doilea arbore fiind folosit pentru coada lingurii. Sursa: https://miovenicity.ro/