Muzeul Satului Mușătești

Situat la aproximativ 10 km de Pitești, pe DN 7, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este un spațiu istoric unic în România, unde vizitatorii pot explora atât o curte boierească, dar și un sat tradițional complet, cu gospodării, biserică, școală, primărie și han. În centrul unei curți boierești, pline de verdeață, se află conacul construit în 1640. Aici afli cum trăiau boierii Golești în secolul al XIX-lea și care au fost marile evenimente istorice legate de acest loc și de această familie boierească, precum Revoluțiile de la 1821 și 1848, Unirea Principatelor Române, aducerea lui Carol I ca domnitor. Tronul celor patru regi ai României se află expus în conac. Tot aici putem vizita Școala de la Golești – prima școală modernă cu predare în limba română, care a funcționat între 1826 și 1830, secția de etnografie și artă populară a județului Argeș și secția de istorie. În fața complexului muzeal Golești se află Biserica Golești „Sfânta treime”, un monument unicat în județul Argeș, construit în stil moldovenesc, cu influențe arhitecturale gotice târzii. Biserica și clopotnița, monumente istorice remarcabile, stau mărturie istoriei scrise de familia Goleștilor. Dincolo de zidurile de apărare ale conacului, te plimbi într-un sat tradițional, ale cărui gospodării reprezintă toate zonele etnografice importante ale României. Muzeul se întinde pe o suprafață de 14 ha, fiind expuse peste 30 de gospodării țărănești. În cadrul Muzeului Etnografic în Aer Liber, regăsim atât vatra satului, gospodăriile, atelierele meșteșugărești, cât și unelte și instalații pentru vin. În zonele viticole și pomicole, pimnițele (magaziile) aveau o însemnătate mare, fiind spații de depozitare pentru butoaiele cu vin și cu țuică, pentru uneltele cu care se lucra în plantații și pentru instrumentele de prelucrare a strugurilor și a feluritelor pometuri. Pimnițele din Muzeul Golești sunt construite din bârne masive de stejar, cu una, două sau trei camere. Sunt acoperite cu șiță, șindrilă sau nuiele din viță de vie. Construcțiile îngropate sau semi-îngropate destinate depozitării vaselor cu borhot și în care era montat cazanul de țuică se numesc poverne sau velnițe. Linuri, teascuri și butoaie vechi de 200 de ani sunt expuse alături de casa dogarului. Teascurile sunt instrumente mecanice pentru extragerea mustului din boabele de struguri, pe când linurile, mult mai simple, presupuneau o acțiune directă a viticultorilor, respectiv călcarea strugurilor cu picioarele.  În funcție de tradițiile fiecărei zone etnografice, fie fecioarele, fie feciorii erau lăsați sa se urce în lin și să zdrobească strugurii. Pe lângă expozițiile istorice și etnografice, la Muzeul Golești există un parc cu arbori seculari, un loc de joacă și un manej pentru echitație cu cai și ponei, care oferă o diversitate de activități pentru toate vârstele. Între parcul conacului și muzeul în aer liber, ca un vechi han de răscruce, între lumea boierilor și cea a țăranilor, terasa își așteaptă oaspeții. Vizitatorii muzeului se pot opri din periplul lor pentru a savura delicioasele gogoși, răcoritoarele sucuri naturale, înghețată, cafea și alte delicatese. Alături de terasă se află locul de joacă, tiroliana și plimbările cu poneii. Al doilea loc de joacă se află în muzeul în aer liber, lângă popicărie. Micii vizitatori pot petrece timp în aer liber bucurându-se de leagănele, toboganul și balansoarele din parc.  Tiroliana din parcul Goleștilor îi așteaptă pe copiii curajoși și cu spirit de aventură. Are o lungime de 60 de metri și suportă o greutate maximă de 50 de kg. Muzeul asigură echipamentul de protecție complet: cască, ham, carabină.  La Muzeul Golești, echitația cu cai și ponei se desfășoară într-un cadru deosebit. În parcul hipic sau în parcul conacului, călărețul se poate bucura atât de aerul proaspăt, cât și de frumusețea arborilor, a pomilor fructiferi și a florilor, atât de dragi doamnelor din familia Golescu.  Un punct de atracție al Secției în Aer Liber îl constituie popicăria. Situată în imediata apropiere a hanului și a locului de joacă, popicăria este destinată atât copiilor, cât și adulților. Popicele, bilele și întreaga construcție sunt din lemn. Nu se percepe nicio taxă de acces și utilizare. Jocul de popice dezvoltă motricitatea, coordonarea, spiritul de competiție, dar, mai ales, este foarte distractiv. Muzeul Golești are o ofertă atractivă și diversificată pentru dezvoltarea laturii creative și a simțului artistic al vizitatorilor săi, fie elevi, fie adulți. La Muzeul Golești sunt organizate diverse ateliere de creație tematice.  Program: zilnic, de luni până duminică, între orele 8:00 - 16:00 (iarna: 1 noiembrie 2025- 31 martie 2026)  şi 9:00 - 18:00 (vara: 1 aprilie - 31 octombrie). Sursa: Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești

*** Muzeul Județean Argeș este instituția muzeală argeșeană proeminentă care tezaurizează colecții de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizației argeșene și românești.  Muzeul Județean Argeș se află în fosta clădire a Prefecturii, construită între anii 1889 – 1899. Sediul central al muzeului găzduiește secțiile de Istorie, Științele naturii, Galeria de Artă Naivă, Planetariul și Muzeul Sportului Argeșean.  Planetariul de la Muzeul Județean Argeș este unul dintre cele mai moderne din țară, oferind publicului o experiență fascinantă de vizionare datorită sistemului performant de proiecție 4K UHD – tehnologie laser.  Un punct de atracție îl constituie și microexpoziția „Exponatul lunii”, care prezină publicului elemente inedite din colecțiile aflate în patrimoniul Muzeului Județean Argeș.  În administrarea Muzeului Județean Argeș se află și Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna” din Pitești, Cetatea Poienari, Castrul Roman Jidova de la Câmpulung și Casa Memorială “Dinu Lipatti” de la Leordeni.  Muzeul Județean Argeș este o instituție publică de cultură coordonată și finanțată de Consiliul Județean Argeș. **** Program PLANETARIU, marți- duminică Orele: 10:00; 12:00; 14:00; 16:00 Preţ: 10 lei - adulţi 5 lei - elevi, studenţi, pensionari Programările la Planetariu se fac de luni până vineri, între orele 9:00-17:00 la numărul de telefon 0723344586. Recomandări: Publicul îşi va rezerva locurile la Planetariu prin telefon şi va respecta recomandările celor care operează Planetariul şi pe cele ale operatorului de rezervări. Cei care au făcut rezervările, se vor prezenta cu 15 minute înainte de începerea spectacolelor, în caz contrar pierd rezervarea făcută, biletele fiind vândute persoanelor prezente în holul Planetariului şi care nu aveau rezervate locuri. Grupurile organizate trebuie să aibă minim 15 şi maxim 44 de persoane, inclusiv însoţitorul grupului, iar în caz că nu există rezervare spectacolul se va ţine numai cu 10 spectatori. Grupurile alcătuite din copii preşcolari (grupele mare şi pregătitoare) şi elevi trebuie să aibă însoţitor, cadru didactic, care va avea accesul gratuit. Adresa: Pitești, Str. Armand Călinescu, nr. 44, Argeș.

Capodoperă a arhitecturii medievale, evocată în nemuritoarea baladă a Meșterului Manole, Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab și sfințită în 1517. Este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România. Atrăgând turiști din întreaga lume, ansamblul mănăstiresc cuprinde monumentala Biserică "Adormirea Maicii Domnului", Agheasmatarul, Palatul Episcopal și un frumos parc în stil franțuzesc de 10 hectare. Supusă mai multor lucrări de restaurare, forma actuală este dată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În interior, pictura murală în ulei a fost executată de pictorii francezi F. Nicollem și Ch. Renouard, precum și de pictorul român  N. Constantinescu. Biserica este plină de semnificație crestină, cei 12 apostoli fiind reprezentați de 12 coloane executate dintr-un singur bloc. Vechiul iconostaz și câteva icoane de pe timpul lui Șerban Cantacuzino, din secolul al XVII-lea, se află în colecția de obiecte de artă de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În mănăstire, se păstrează tablourile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, precum și Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. Pronaosul adăpostește mormintele domnitorilor Țării Românești (Neagoe Basarab și Radu de la Afumați) și pe cele ale cuplurilor regale ale României - Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Din același ansamblu mănăstiresc face parte și Paraclisul Palatului Episcopal, unde se află racla cu moaștele Sfintei Filofteia, patroana spirituală a Argeșului și a Țării Românești. Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; Primăria Curtea de Argeș; Asociația Montană Vidraru; https://visitcurteadearges.ro/