Mușătești, satul care avea Ateneu Central Rural la 1879
În comuna Mușătești, la mai puțin de 30 de kilometri de Pitești, se găsește un inedit muzeu al satului deschis de câteva decenii. Acesta onorează trecutul așezării, unde învățații au creat la 1879 un Ateneu Central Rural.
Muzeul Satului Mușătești este amenajat în incinta Căminului Cultural din localitate și evocă, prin exponate și documente unice, momente importante din viața așezării și din activitatea lui Constantin Dobrescu - Argeș, născut pe aceste meleaguri la 28 iunie 1856.
Colecția de etnografie este foarte bogată și reprezintă o mărturie vie a creației populare și a ocupațiilor tradiționale din zonă. Aici regăsim universul gospodăriilor tradiționale românești, transpus printr-o expoziție ce cuprinde obiecte de uz casnic, țesături de interior, cusături, piese de port popular tradițional, obiecte legate de datini și obiceiuri locale, precum şi o colecție de istorie memorială. De asemenea, atelierele olarilor prezintă tipuri vechi de vase, precum fiertura, oala cu barieră, codana (oala mare de untură), oalele de moți. Multe dintre obiectele expuse în muzeu reprezintă piese de artă populară de o deosebită valoare. Învăţătorul, publicistul, juristul şi politicianul Constantin Dobrescu-Argeş este omul sub îndrumarea căruia a luat fiinţă, în anul 1879, Ateneul Central Rural, care a contribuit esențial la formarea spirituală a locuitorilor din Mușătești și din localitățile limitrofe. Această entitate a constituit un remarcabil centru cultural prin desfășurarea de activități teatrale, crearea unei biblioteci publice destinate sătenilor, inițierea apariției unor reviste și a periodicelor "Țăranul", "Gazeta poporului" și "Gazeta țăranilor", precum și prin înființarea unei tipografii locale. Comuna Mușătești este recunoscută și prin faptul că aici se regăsesc două monumente istorice de interes național: Biserica de lemn „Sfinții Voievozi" din Valea Faurului și Mănăstirea Robaia.
Localitatea se află în partea central-nordică a județului Argeș, pe malurile râului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua națională DN73C, care leagă Curtea de Argeș de Câmpulung.
Sursa: Facebook Muzeul Satului Mușătești; Primăria Mușătești; ghidulmuzeelor.cimec.ro
Construită în timpul regelui Carol I, între 1895-1898, de inginerul Elie Radu, după proiectul arhitectului italian Giulio Magni, Gara Regală, unică in România, este ultimul punct feroviar de acces către Curtea de Argeș si Transfăgărășan.
Clădirea, astăzi declarată monument istoric, este de o frumusețe aparte. La exterior se pot admira brâurile de ceramică smăluită, ancadramentele ușilor si ferestrelor fiind din cărămidă smălțuită.
Pentru învelitoarea acoperișului s-au folosit solzi din ardezie, care dau eleganță datorită pietrelor cu înalțime și lățime uniforme si care se folosesc si astăzi.
Dacă doriți să aveți o imagine a ruinelor care înlocuiesc, în timp, strălucirea unui destin, puteți vizita Conacul Armand Călinescu de la Ciupa Mănciulești.
Construit în anul 1905 (altă sursă arată anul 1925) de Armand Calinescu, conacul are amprenta la sol de 130 m2.
Este amplasat la Km 86 pe autostrada Pitești-București, ieșirea Teiu-Rătești la aproximativ 1-1,5 km de autostradă.
Uneori este bine să prețuim prezentul și prin prisma trecutului.
Muzeul Curtea de Argeș a amenajat o cameră cu mobilier și obiecte din vremea comunismului. Desigur că evoluția civilizației, precum și integrarea în Europa au schimbat aceste aspecte, dar tinerii au nevoie de un remember.
Strada Negru Vodă 2, Curtea de Argeș 115300, Romania
Oricât ne-am mira, o spunem în glumă, telefoanele inteligente, televizoarele plasmă sau dvd-urile nu au existat dintotdeauna.
Este ceea ce a dorit să sugereze Muzeul Curtea de Argeș, care a amenajat o încăpere cu magnetofoane, aparate vechi de radio sau de fotografiat, așadar, gadgeturile de altădată.
Exponatele trezesc și nostalgii și regrete, trimitându-ne într-o altă epocă despre care cei tineri pot avea astfel o mică reprezentare.
Strada Negru Vodă 2, Curtea de Argeș 115300, Romania
În haraldica modernă, Cifra Regală (uneori numită și monogramă regală) este un însemn, de forma unei monograme, al suveranului care domnește peste un anumit teritoriu. Însemnul constă, de regulă, din inițialele numelui și titlului monarhului, intersectate stilizat și timbrate (acoperite) cu o coroană.
Cifra Regelui României se aplică (în formă brodată sau imprimată) la colțurile drapelelor de luptă utilizate de Armata Română, în centrul cărora se găsește Stema Regală, varianta mare. De obicei, numai drapelele militare poartă Stema și Cifrul, cele civile fiind simplul tricolor.
La Muzeul Curtea de Argeș se află un exemplar al Steagului de luptă al Regelui Mihai I, cu cifru.
Strada Negru Vodă 2, Curtea de Argeș 115300, Romania
Legenda spune că atacul turcilor asupra Cetății Poenari în care se afla Vlad Țepeș s-a desfășurat cu ghiulele și catapulte și a început de pe pajiștea Pleașa, din partea stângă a Cetății, cum stăm cu fața spre vale. A durat destul de mult lupta. Până au coborât turcii versantul și l-au urcat pe celălalt până în Cetate, Vlad Țepeș a fugit pe o potecă prin pădure, cu calul potcovit invers.
Ideea de a-l potcovi invers ar fi fost a unei țigănci, Dobra Harașoaica pe numele ei, care s-a gândit că așa-i va păcăli pe turci.
Deși urmele arătau că Vlad Țepeș intra în Cetate, de fapt, el ieșea. Calul avea potcoavele bătute invers și i-a indus pe turcii în eroare. Până și-au dat ei seama că au fost păcăliți, Vlad Țepeș a ieșit undeva înspre Ardeal.
Drept recompensă pentru favorul făcut, Tepeș a lăsat celor din Arefu – pentru că țiganca era din Arefu – șapte munți și zece înțărcători. Tot ce înseamnă înconjurul Cetății, toți munții pe care noi îi putem vedea de jur împrejur, aparțin comunității Arefu.
Câteva ghiulele, mari și mici, trase odionioară cu tunuri din lemn de cireș, se găsesc la Muzeul Curtea de Argeș.
Strada Negru Vodă 2, Curtea de Argeș 115300, Romania
,,Gazeta Țăranilor" apărea pe 8 noiembrie 1892 la Mușătești-Arges, ultimul an de apariție fiind 1926. Ca director si fondator al publicației este menționat până la 18 februarie 1907, Constantin Dobrescu - Argeș, iar până la 6 septembrie 1915, director - proprietar este Alexandru Valescu.
Ziarul a fost tipărit pe perioade la București, Câmpulung, Curtea de Argeș.
Apărea o dată pe saptamână, duminica, și avea patru pagini.
Despre programul ziarului, Constantin Dobrescu - Arges scria in ,,Școala poporului" din iulie 1897: ,,...la început (Gazeta Țăranilor) voia să lase pe cel din urma plan chestia politică, ocupându-se mai vârtos de chestia culturală, națională, economică și socială".
În articolele publicate de-a lungul timpului se remarcă preocupările pentru culturalizarea țăranilor (înființarea de biblioteci populare), medalioane consacrate scriitorilor Delavrancea, Hașdeu, Ionescu-Gion, cunoașterea istoriei locale, medicina, igiena, probleme agricole și de economie agrară, industria locală, îmvățământ.
Dobrescu - Argeș dezbătea în articolele sale editoriale problema țărănească, situația economică și drepturile politice ale țăranilor, notează blogul ”Altmarius/ cultură și spiritualitate”.
Strada Negru Vodă 2, Curtea de Argeș 115300, Romania
A crezut în România modernă și unită. A cucerit Londra, Paris, New York și Washington prin farmec, inteligență, prestanță și viziune politică. A întărit relațiile României cu Occidentul, fiind considerată cea mai frumoasă față a diplomației românești.
Regina Maria a avut un rol crucial în destinul și evoluția României. În timpul războiului s-a implicat în asistența medicală, a vizitat spitalele de bolnavi, a ridicat moralul trupelor și a îngrijit militarii răniți pe front ai Armatei Române.
Pentru curajul de care a dat dovadă, a fost supranumită „Regina Soldat” și „Mama răniților”. Considerată încă din adolescență una dintre cele mai frumoase prințese din Europa, Maria de Edinburgh era nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și a țarului Alexandru al II-lea, verișoară cu regele George al V-lea al Angliei, cu țarul Nicolae al II-lea al Rusiei și cu împăratul Wilhem al II-lea al Germaniei.
S-a folosit de relațiile dinastice pentru a pleda recunoașterea internațională a României Mari la Conferința de Pace de la Paris în 1919. Vizitele sale externe au determinat pe mulți lideri europeni să aibă o atitudine favorabilă față de România. Patriotismul Reginei Maria rămâne un model și o sursă de inspirație pentru noi toți. (reginamaria.org)
O imagine poate evoca un destin, iar pălăria reginei poate fi văzută printre obiectele de mare preț găzduite de Muzeul Județean Argeș.
Strada Armand Călinescu Nr.44, Pitești 110048, Romania
Nicolae Tonitza este unul dintre cei mai mari pictori ai României din toate timpurile, interpret al „tristețelor luxuriant colorate”. Este considerat liderul generaţiei sale de artişti, din care au făcut parte Ressu, Iser, Petraşcu sau Palladi, remarcându-se prin complexitatea activităţilor pe care le-a abordat: pictură, desen, caricatură, olărit, pictor scenograf, scriitor şi cronicar plastic.
A impresionat prin felul în care a suprins în lucrările sale tonurile luminii şi farmecul atmosferei, atât în ţară dar şi peste hotare, prin expoziţiile prezentate la München, Paris, Roma, Veneţia şi Genova.
Tonitza s-a consacrat în pictură ca un remrcabil creator al portretelor, în particular al copiilor – gingaşi şi inocenţi – , dar şi al portretului feminin, pentru care a manifestat o atracţie specială, reuşind să-i surprindă, ca nimeni altul, expresivitatea.
A manifestat o înclinaţie specială şi în surprinderea peisajelor, creând, prin jocul pe alocuri grav al culorii, secvenţe monumentale, dar a realizat şi creaţii în care a impregnat florilor efecte luminoase nebănuite prin folosirea inspirată a culorilor.
Acest ”Portret de fetiță” poate fi văzut la Muzeul Județean Argeș.
Strada Armand Călinescu Nr.44, Pitești 110048, Romania
