Ștefănești – orașul dintre dealuri și vii

Așezat pe dealurile însorite ale Argeșului, la doar câțiva kilometri de Pitești, orașul Ștefănești este recunoscut drept una dintre cele mai vechi și renumite zone viticole ale României. Însuși domnitorul Constantin Brîncoveanu venea aici la cules. Peisajele spectaculoase, podgoriile întinse și ospitalitatea localnicilor transformă această destinație într-un loc unde natura, istoria și tradițiile se îmbină armonios. Ștefăneștiul este locul în care cultura vinului are rădăcini adânci, iar fiecare anotimp oferă o nouă perspectivă asupra dealurilor acoperite de viță-de-vie. Vizitatorii pot descoperi crame, pot degusta vinuri apreciate și se pot bucura de farmecul autentic al unei comunități care păstrează cu mândrie tradițiile viticole. Orașul oferă, de asemenea, un cadru liniștit pentru relaxare, plimbări în natură și descoperirea patrimoniului local, fiind o destinație ideală pentru iubitorii de peisaje, gastronomie și experiențe autentice.

De ce să vizitezi orașul Ștefănești?

Întâlnirea cu istoria a două dintre cele mai importante familii boierești din Muntenia 

În orașul Ștefănești, se află două obiective istorice și turistice excepționale, care spun povestea neamului românesc din Evul Mediu și până în Epoca Modernă: Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești și Muzeul Național Brătianu. Aici descoperi istoria fascinantă a două mari familii de oameni politici care au construit România modernă: Goleștii și Brătienii. 

România de la Golești
Ca să descoperi arhitectura tradițională românească, instrumentarul pomi-viticol și costumele populare din toate zonele țării nu trebuie să faci un tur al României. Poți veni la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, unde, în secția aer liber, ai ocazia de a te reîntoarce în timp,  într-un sat de secol al XIX-lea, cu gospodării complete, biserică, han, primărie și școală. 

Vinul de Ștefănești
În plus, ai ocazia să te răsfeți cu aroma unică a unui vin deosebit, produs în pitoreasca zonă viticolǎ a localitǎtii Ștefǎnesti. 

Conectarea cu natura
Orașul Ștefănești este situat pe dealurile din apropierea Piteștiului, bogate în plantații de viță de vie și zone împădurite. Este o plăcere să te plimbi în această zonă liniștită, plină de verdeață și aer curat. 

Când e cel mai bine să vizitezi orașul
În orice anotimp, însă cel mai plăcut este din mai până în octombrie, când vegetația e abundentă, iar în parcurile celor două muzee te poți bucura de natură și aerul curat. Vino toamna să te bucuri de strugurii dulci și vinul de calitate! 

Ce să vizitezi în Ștefănești?
Cu siguranță cele mai importante obiective turistice din acest oraș sunt Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești și Muzeul Național Brătianu. Ambele instituții au o ofertă culturală foarte bogată (expoziții permanente și temporare, ateliere de creație) și cadre naturale excepționale (două parcuri cu arbori seculari) care vă invită să poposiți și să vă relaxați. Muzeul Golești vă oferă și posibilitatea de a-i iniția pe copii în echitația cu ponei și cai. Vis-a-vis de Muzeul Golești se află Biserica Sfânta Treime din Golești, ctitorită de Stroe Leurdeanu în 1646, la șase ani după ce ridicase conacul. 

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este un spațiu istoric unic în România. Se întinde pe o suprafaţă de 14 ha şi deţine un patrimoniu valoros, fiind structurat în două mari secții: Secția Istorie - Etnografie și Secția în Aer liber. La Muzeul Golești, vizitatorii pot explora atât o curte boierească, dar și un sat tradițional complet, cu gospodării, biserică, școală, primărie și han. În centrul curții boierești, înconjurat de flori și verdeață, se află Conacul Goleștilor, construit în 1640. Aici descoperi cum trăiau boierii Golești în secolul al XIX-lea și care au fost marile evenimente istorice legate de acest loc și de această familie boierească. Conacul Goleștilor are o legătură strânsă cu regalitatea română, fiind locul unde regele Carol I a petrecut prima noapte pe teritoriul României. În salonul de iarnă, în care familia Golescu se reunea în jurul meselor de sărbătoare, sunt expuse astăzi două piese excepționale: tronul regilor României și biroul regelui Carol I. În curtea boierilor Golești, se află și Bolnița Banului Radu Golescu. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Banul Radu Golescu, primul boier luminist din Țara Românească, a construit, pe moșiile sale, prima bolniță – un spital în care erau îngrijiți bolnavii și bătrânii satului. Boierii Golești au înființat pe domeniul lor și prima şcoală cu predare în limba română din sudul ţării pentru copiii din sat care doreau să învețe. Şcoala Slobodă Obştească de la Goleşti a fost o instituţie-model pentru prima jumătate a secolului XIX. Indiferent de rangul social pe care-l aveau, elevii beneficiau de cursuri şi manuale în mod gratuit. Două mari personalități ale învățământului românesc au predat aici: Ion Heliade Rădulescu și Aaron Florian. 

Adresa: Ștefănești, strada Radu Golescu, nr. 34, județul Argeș.

Muzeul Național Brătianu 

Muzeul Național Brătianu prezintă publicului vizitator unul dintre cele mai frumoase domenii boiereşti din România. Domeniul Florica – format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de podgoriile de la Ştefăneşti - este opera primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, care au transformat o cochetă casă de administraţie a moşiei într-o somptuoasă reşedinţă boierească, în care s-au luat importante decizii privind istoria noastră. Salonul de primire este cea mai mare cameră din casă, în care s-au păstrat în original scara de acces de la intrarea principală, plafoanele sculptate cu ceramica încastrată, corpurile de bibliotecă cu geamurile de cristal și banca din lemn de cireş. În conac se păstrează exponate unice: bustul din bronz al lui Ion I.C. Brătianu, realizat de Ion Jalea; bastonul de lemn, aparținând lui Ion C. Brătianu; masa dalată realizată din lemn de cireș pietrificat, după o metodă tradițională arabă; fracul, un pahar de baccara şi un portret, aparţinând lui Dumitru C. Brătianu. Remarcabil este şi parcul amenajat în jurul conacului de la Florica, cu alei în serpentine, străjuite de arbori. O altă componentă importantă este biserica în care sunt înmormântaţi membrii familiei Brătianu. Situată pe un platou din dreapta parcului, la marginea pădurii, capela Brătienilor – cu hramul  "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" – a fost construită în anul 1898 după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy.

Adresa: Str. Ion I.C. Brătianu (fostă Aleea Stațiunii), nr. 37, Ștefănești, județul Argeș.

 

Alte obiective 

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti – Argeș are o experiență de peste 60 de ani de cercetare – dezvoltare în horticultură. Activitatea de cercetare horticolă a început la Ștefănești în anul 1959 în cadrul Stațiunii Experimentale Horti-Viticole Ștefănești. Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești desfășoară activități de cercetare în domeniul biotehnologiilor horticole, incluzând cercetări de biologie moleculară, înmulţire clonală in vitro, cât şi ameliorarea genetică prin utilizarea tehnicilor in vitro. Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești este și furnizor de struguri de masă și de vin, must, vinuri tinere și de colecție prin magazinul propriu.

Adresa: Oraș Ștefănești, Sos. București - Pitești, nr. 37, jud. Argeș.

 

Pe cel mai înalt deal al Ștefăneștilor, zonă în care vinul este o tradiție milenară, Casa de Vinuri Ștefănești și-a dorit să readucă pe harta viticolă a României o podgorie celebră în istorie.  25 de hectare de plantații tinere și o cramă cu tehnologie ultramodernă au fost create să pună în valoare potențialul uriaș al zonei viticole Ștefănești. Pe dealul Marcea se cultivă soiuri internaționale (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Rhein Riesling) și soiuri tradițional românești (Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră și Tămâioasă Românească). Pentru vinurile albe seci, mineralitatea și aciditatea naturală date de climă și sol conferă prospețime și lejeritate. Pentru vinurile roșii, solurile argiloase și coacerea lentă sunt cele care dau complexitate, structură și fixează compușii de culoare. În crama Marcea se folosesc cele mai noi tehnici de vinificație cu echipamente moderne, controlul temperaturii și în legătură permanentă cu cele mai noi tehnici dezvoltate de cercetarea din domeniu. 

Dacă vrei să vizitezi Crama Marcea, programează-te accesând site-ul: https://marcea.ro/

 

Dacă dorești să te relaxezi și să practici înotul, în Ștefănești există o bază sportivă privată care îți pune la dispoziție bazin modern de înot și un centru spa - Marcea Sport în Valea Mare Podgoria – Ștefănești.