Cheile Brusturetului
Cheile Brusturetului

Cheile Brusturetului

Dâmbovicioara, Romania

Despre

Spre deosebire de Cheile Dâmbovicioarei, defileul din Cheile Brusturetului este mai îngust, cu pereți mai puțin înalți și cu o vegetație luxuriantă. Drumul care străbate Cheile Brusturetului este ușor accesibil și oferă priveliști deosebite la fiecare pas. 

De-a lungul traseului, vizitatorii pot admira vegetația bogată, se bot bucura de aerul curat de munte și de liniștea specifică zonelor mai puțin turistice. Traseul începe de la Peștera Dâmbovicioara, iar până la capătul Cheilor Brusturetului descoperim câteva locuri inedite. 

Dintre acestea, se remarcă Izvoarele din Plai, un mănunchi de fire de apă, care izvorăsc în cascade dintr-o stâncă (punct de reper: căsuţele cătunului Valea Rea, de la confluenţa Văii Peşterii cu Dâmbovicioara). 

Mergând mai departe pe drumul din chei, întâlnim Peștera Dracilor sau Gaura Brusturetului, care se află la baza unor stânci înalte, aproape de punctul de confluență al Brusturetului cu Valea Muierii. Unul dintre cele mai spectaculoase puncte din Cheile Brusturetului este cel numit La Gâlgoaie, un puternic şuvoi de ape care ţâşnesc la baza unui perete calcaros înalt de 200 m. La capătul cheilor se află Poiana Brusturetului, un loc de vis, care începe de la punctul de întâlnire al Văii cu Apă cu Valea Seacă a Pietrelor. Aici se află Cabana Brusturet, de unde se poate continua drumul pe alte trasee de munte. 

Marcajul local cu bandă galbenă stabileşte o legătură directă cu satul Ciocanu, pe o potecă fără dificultăţi deosebite, care străbate în urcuş locuri încântătoare. 

Alte sugestii

5.0 1 recenzie
Catedrala "Sfinții Petru și Pavel" tronează în centrul Mioveniului, definind practic blazonul arhitectonic al oraşului. Este unul dintre cele mai impunătoare edificii din țară. [6 Catedrala Mioveni.jpg]În anul 1992, existând doar o singură biserică în oraşul Mioveni, iar numărul locuitorilor fiind în creştere prin dezvoltarea industriei locale, s-a decis construirea unui nou lăcaș de rugăciune pentru enoriașii locului și nu numai. Noua catedrală a fost proiectată la dimensiuni impresionante, fiind în prezent cel mai mare lăcaş de cult din cuprinsul Arhiepiscopiei Argeşului și Muscelului. [7 Interior Catedrala Mioveni 3.jpg]Sursa: Primăria Mioveni; https://miovenicity.ro/
Bulevardul Dacia, Mioveni 115400, Romania
5.0 1 recenzie
Drum strategic, construit între 1970-1974, Transfăgărășanul (DN 7C) leagă Piteștiul de Sibiu, având o lungime de 151 km.  Drumul trece pe lângă Barajul Vidraru și își continuă șerpuirea spre cota 2000, prin golul alpin, către înălțimile Făgărașului.  De aici, șoseaua coboară către Arpașu de Jos, județul Sibiu, unde se racordează cu DN1.  Transfăgărășanul reprezintă cea mai grandioasă lucrare de acest gen din țara noastră. Trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte. Tunelul Capra-Bâlea, cel mai lung tunel rutier din țară, are o lungime de 887 m,  trotuar pentru pietoni, este iluminat electric și ventilat. Imediat ce intră în județul Sibiu, Tranfăgărășanul ajunge la Cabana Bâlea Lac, situată la o altitudine de 2027 m, pe o mică peninsulă a lacului glaciar Bâlea. Pe acest traseu, poți oricând să te oprești, sa mănânci sau să te cazezi într-una dintre numeroasele cabane sau pur și simplu să admiri frumusețea încă sălbatică a "celui mai frumos drum din lume", așa cum l-au numit unii jurnaliști. • Atenție! Nu vă opriți să dați mâncare urșilor sau să îi filmați, deoarece sunt periculoși! Dacă vă ratăciți pe munte, apelați la ajutorul salvamontiștilor argeșeni, care sunt întotdeanua la datorie, având Refugiul la Cota 2000. Este important să știți și că bujorul de munte este o specie pe cale de dispariție, ocrotită de lege. Așă că vă rugăm să nu îl rupeți. Pentru a păstra un mediu înconjurător curat, vă rugăm să strângeți și gunoiul când plecați. Menționăm că drumul este periculos, cu serpentine, curbe numeroase si tuneluri, astfel că viteza maximă recomandată este de 40 de km/h. Sursa: Salvamont Argeș; Zona Montană a Argeșului și Muscelului – diversitate și unicitate în România, Consiliul Județean Argeș, 2013.
Transfăgărășan, Oeștii Ungureni, România
5.0 1 recenzie
Construit între 1960 - 1966 pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor, Barajul Vidraru este cel mai înalt baraj din România, cu o înălțime de 166 de metri, precum și cel mai mare baraj arc de la noi din țară. Lacul are o suprafață de 1000 ha și un volum de 465 mil. m.c.  Barajul Vidraru reprezintă un punct de mare atracție turistică. Aerul curat, apa limpede de un albastru păstrunzător, frumusețea naturii și priveliștea liniștitoare definesc acest loc ca fiind excelent pentru recreere.  Pe lacul de acumulare al barajului pot fi practicate diverse sporturi nautice, luciul apei fiind accesibil și pentru plimbări cu vaporașul.  Pentru pasionații de pescuit există locuri perfecte pentru acest tip de activitate, iar pentru iubitorii de camping, Lacul Vidraru este renumit pentru zonele de campat care se găsesc de jur împrejurul acestuia. De pe coronamentul Barajului Vidraru se deschide o priveliște de neuitat, iar peste lac și baraj, domină Omul de Fier, o statuie impunătoare, aparținând sculptorului Constantin Popovici, care îl înfățișează pe eroul mitologic Prometeu cu fulgerele în mâini – simbolul electricității. Sursa: Salvamont Argeș
Lacul Vidraru, România
Update: În prezent se desfășoară lucrări de restaurare a Catedralei Arhiepiscopale „Adormirea Maicii Domnului” din ansamblul Mănăstirii Curtea de Argeș, cu fonduri provenite de la Comisia Europeană, prin programul Regio Sud-Muntenia 2021-2027. Vor fi realizate lucrări de consolidare a clădirii, restaurarea picturii murale interioare, schimbarea învelitoarei, precum și alte lucrări conexe. „Este vorba de pictură, care din cauza infiltrațiilor, e o zonă, nu exagerat de mare, dar trebuie o privire retrospectivă a picturii și a restaurării zonelor afectate de aceste infiltrații care ne-au necăjit”, a declarat Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului. Au fost montate schelele de lemn necesare realizării unui acoperiș provizoriu, care va proteja monumentul în toate etapele de restaurare. „Acest proiect este de peste 33 de milioane de lei, asta înseamnă peste 6 milioane și jumătate de euro. Își propune să vină aici cu o recondiționare, cu o refacere de substanță, o refacere care merge până la structura de rezistență, până la soluții pentru combaterea umidității și a altor factorii corozivi, dacă aș putea să spun. Deja sunt impresionat de stadiul pe care l-au lucrările”, a precizat Liviu Mușat, director în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia. Catedrala Arhiepiscopală „Adormirea Maicii Domnului” din ansamblul Mănăstirii Curtea de Argeș a fost construită între anii 1515-1517 de Sfântul Voievod Neagoe Basarab. Sursa: Basilica ***** Capodoperă a arhitecturii medievale, evocată în nemuritoarea baladă a Meșterului Manole, Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab și sfințită în 1517. Este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România. Atrăgând turiști din întreaga lume, ansamblul mănăstiresc cuprinde monumentala Biserică "Adormirea Maicii Domnului", Agheasmatarul, Palatul Episcopal și un frumos parc în stil franțuzesc de 10 hectare. Supusă mai multor lucrări de restaurare, forma actuală este dată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În interior, pictura murală în ulei a fost executată de pictorii francezi F. Nicollem și Ch. Renouard, precum și de pictorul român  N. Constantinescu. Biserica este plină de semnificație crestină, cei 12 apostoli fiind reprezentați de 12 coloane executate dintr-un singur bloc. Vechiul iconostaz și câteva icoane de pe timpul lui Șerban Cantacuzino, din secolul al XVII-lea, se află în colecția de obiecte de artă de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În mănăstire, se păstrează tablourile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, precum și Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. Pronaosul adăpostește mormintele domnitorilor Țării Românești (Neagoe Basarab și Radu de la Afumați) și pe cele ale cuplurilor regale ale României - Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Din același ansamblu mănăstiresc face parte și Paraclisul Palatului Episcopal, unde se află racla cu moaștele Sfintei Filofteia, patroana spirituală a Argeșului și a Țării Românești. Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; Primăria Curtea de Argeș; Asociația Montană Vidraru; https://visitcurteadearges.ro/
Bulevardul Basarabilor 1, Curtea de Argeș 115300, Romania