Catedrala "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" Mioveni

Biserica de lemn „Nașterea Precistei" - Călugărița se află în zona central-vestică a județului Argeș, sat Glâmbocata Deal, la 28 km de Pitești. Unele însemnări aproximează existența acestei biserici în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În anul 1834 au loc lucrări ample de reparație. De această dată, s-au folosit bârne rotunde, procedeu pe care îl găsim și la casele din platforma Cândeștilor din apropiere. Prin urmare, îmbinarea „coadă de rândunică" a fost înlocuită de așa-numitul „la jumătate de lemn", folosirea penelor („melci") fiind constantă. Planul trilobat, exceptând absida altarului (poligonală cu cinci laturi), pare a fi o modificare ulterioară. De asemenea, pridvorul deschis a fost adăugat tot în timpul șantierului din 1834, la fel ca pictura murală.  Din pictura exterioară se disting scenele „Judecata de apoi", „Raiul" și „Moartea". Biserica mai păstrează și câteva icoane mobile.

Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2034 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu.  Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m.  În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație naturală. Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș.  În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea.  În anul 2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de Est în forma unui iglu de 16 locuri.  Acesta se construiește în fiecare an, în timpul iernii, în perioada ianuarie - martie, din blocurile de gheață luate din lacul Bâlea. 

Aproape de Barajul Vidraru din Argeş, pe muntele Pleaşa, se află Statuia lui Prometeu sau Monumentul Electricităţii. Statuia a fost realizată în 1965 şi a stârnit destule controverse de-a lungul timpului.  După cum spune profesorul de istorie Marius Vasilescu, ”această statuie, care are 10 metri înălţime şi îl înfăţisează pe Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţii, a fost realizată de sculptorul Constantin Popovici în 1965, pe când autorul monumentalei lucrări avea doar 27 de ani. Autorităţile comuniste au dorit ca în anul în care a fost creat barajul Vidraru să fie realizată şi o statuie de dimensiuni impresionante. Grandomania era la ea acasă în acei ani. Statuia a fost realizată în doar câteva luni”, menționează adevărul.ro. 

În Valea Superioară a Argeșului, în comuna Arefu, sat Căpățânenii Pământeni, pe vârful Muntelui Cetățuia, se înalță în stâncă, la o altitudine de 850 de metri, Cetatea Poienari. Cunoscută și sub numele de Cetatea lui Vlad Țepeș sau Cetatea lui Negru Vodă, Cetatea Poienari este o încântătoare fortăreață medievală, aflată în vârf de munte, la 25 de kilometri de Curtea de Argeș. Cetatea Poienari a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1453. Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn. Ulterior, construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu de către Vlad Țepeș, adăugându-i-se turnuri, ziduri și dependințe. Cetatea Poienari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor. Cetatea are o formă alungită, ziduri puternice (cu o grosime de 2-3 metri) și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. De-a lungul timpului, cetatea a avut o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie". La Cetatea Poienari se poate ajunge urcând o scară cu 1.480 de trepte din beton, care şerpuiesc printr-o pădure deasă de fag. Priveliștea de sus este impresionantă și vă va recompensa pe deplin efortul. Odată urcate cele 1480 de trepte zidite până în coama dealului, de la înălţimea cetăţii pot fi admirate priveliștile frumoase ale văii Argeșului și Munții Făgăraș.  Peisajul este completat de spectaculosul drum Transfăgărășan, Barajul și Lacul Vidraru, aflate în apropiere. Personalitatea excepțională a lui Țepeș a stârnit imaginația autorilor de romane, schițe, nuvele, scenarii dramatice și cinematografice. Aceasta a fost și sursa de inspirație a scriitorului Jules Verne în compunerea romanului "Castelul din Carpați", inspirat din legendele despre misterioasa cetate a domnitorului Vlad Țepeș.  Cunoscută ca Cetatea lui Vlad Dracul, Cetatea Poienari a atras, de-a lungul timpului, televiziuni de renume. Jurnaliști din țară și din străinătate au realizat materiale documentare despre adevărata viață a lui Vlad Țepeș, fiind fascinați de legendele legate de domnitorul care a adus României faima de țara lui Dracula.   🔘 📢 ANUNȚ important – PROGRAM DE VIZITARE CETATEA POIENARI Începând de luni, 18 mai 2026, programul de vizitare al Cetății Poienari va fi: 🕙 Luni – Duminică: 10:00 – 18:00 ⛰️ Ultima urcare: ora 17:00 📍 Adresă:  Județul Argeș, Comuna Arefu, DN 7C - Transfăgărășan, la 27 km de Curtea de Argeș.  Vă așteptăm cu drag să vizitați unul dintre cele mai spectaculoase obiective turistice din județul Argeș!   🔘  Prețul biletului de intrare este 30 de lei pentru adulți și 20 de lei pentru elevi, studenți, pensionari. Biletele pot fi achiziționate atât fizic, de la cetate, cât și online, prin cardul turistic - ARGES TOURIST PASS: https://www.romanian-adventures.ro/oferte/arges-tourist-pass. Tur virtual: https://mpembed.com/show/?m=y7MrKPwdpPu&mpu=1703&fbclid=IwY2xjawGZMTxleHRuA2FlbQIxMQABHaduvqobxqsDsgBv5LebrM_nl_vfjsIQ2lMMBLWYBwigLarQ4p0dJ98qaw_aem_uOnfJ0HSZ2DZEgHSzVTNmQ Cetatea Poienari se află în administrarea Muzeului Județean Argeș, instituție finanțată și subordonată Consiliului Județean Argeș. Mai multe informații despre Cetatea Poienari regăsiți accesând site-ul Muzeului Județean Argeș.

Fabrica lui Moș Crăciun, marcă înregistrată, funcționează la Curtea de Argeș și mii de copii din toată țara i-au călcat pragul. Moșul, ajutat de spiriduși, realizează globulețele și apoi, print-o magie, sunt poleite cu praf argintiu sau auriu și chiar personalizate. Un brand recunoscut internațional, Argcoms produce și vinde en-gross către agenții economici din țară și străinătate:  -o gamă variată de ornamente din sticlă pentru pomul de Crăciun (globuri multicolore Φ45, Φ60, Φ70, Φ80 mm) și vârfuri metalizate, clare, luster, într-o prezentare deosebită.  -igurine specifice sărbătorilor de iarnă.  -eramică decorativă și utilitară.  -mic mobilier pentru casă și grădină  -elemente de tâmplărie  -artizanat textil Are parteneri din SUA, CANADA, SUEDIA, GERMANIA, ITALIA, FRANTA, AUSTRALIA.

Din vreme în vreme, câte un doctor, pe care îl recunoști după stetoscop, aprinde o lumânare. Alteori, un grup mic, probabil familia, se roagă pentru sănătatea unui bolnav. Cinste doctorului Dan Radu Popescu, cel care a strămutat această bijuterie, încă o ”perlă afumată” a Argeșului. Biserica de lemn „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ a fost donată Parohiei Costești și rectitorită în incinta spitalului din oraș după ce a fost transferată din cimitirul Parohiei Urluieni, satul Lereni, comuna Bârla. Biserica a fost mutată în curtea spitalului din Costești pentru ca bolnavii internați în această unitate sanitară să poată avea în apropiere un loc sfânt în care să se roage în momentele de grea încercare și nu numai. Nu întâmplător biserica poartă hramul Sfântul Mare Mucenic Pantelimon. Sfântul Pantelimon este cunoscut ca fiind ocrotitorul medicilor si tămăduitorul bolnavilor. Deși se află în incinta unei unități spitalicești, biserica este amplasată într-un loc retras, liniștit, fiind înconjurată de arbori și vegetație. Simplitatea lăcașului de cult, arhitectura specifică bisericilor de lemn, cadrul natural deosebit, contrastul de culori conferă acestui loc o atmosferă aparte, în care speranța și credința încolțesc chiar și în cele mai deznădăjduite suflete.  Lucrările de reconstruire a Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ au fost executate între anii 1997 – 1998 de către meșterul Ion Zavate, iar pictura a fost realizată de Pr. Dragoș Marineață. Biserica a fost sfințită și redată cultului la data de 27 iulie 2001.  Pisania originală, scrisă cu litere chirilice, a fost tradusă de preotul Lulea Viorel, cu ajutorul specialiștilor de la Muzeul National de Istorie Naturală ,,Grigore Antipa“: „CU VREAREA TATĂLUI, CU AJUTORIA FIULUI ȘI CU SĂVÂRȘIRIA DUHULUI SFÂNT, AMIN. RIDICATUSA ACEASTĂ SFÂNTĂ ȘI DUMNEZEIASCĂ BISERICĂ ÎN VREMEA ÎMPĂRĂTESEI NOASTRE, ECATERINA A TOATĂ RUSIA. SA ÎNTEMEIAT TOATE ACESTEA, ÎNFRUMUSEȚATĂ PRECUM SE VEDE CU TOATĂ CHELTUIALA ȘI OSTENEALA, DUMNEALUI JUPÂNU GHEORGHE SĂ FIE DE POMENIREA SA. LUNA IUNIE 1773“ . 

În apropierea ramificației drumului național Pitești – Curtea de Argeș spre Râmnicu Vâlcea, la aproximativ 300 m de centrul civic al comunei Bascov, se înalță Biserica de lemn cu hramul "Sf. Gheorghe" - monument istoric. Biserica a fost ctitorită de Martin Buliga, negustor piteștean, pe moșia serdarului Grigore Drugănescu. Construită la mijlocul secolului al XVIII-lea, biserica din Bascov are plan dreptunghiular, cu altar retras, poligonal, cu cinci laturi și pronaos de asemenea poligonal (cu trei laturi). Pridvorul de zidărie, deschis, pe stâlpi rotunzi, a fost închis ulterior, dar aici au fost descoperite urme de pictură de la 1770.  Lucrările de restaurare, întreprinse de Comisia Monumentelor Istorice, în 1942, au adus unele clarificări în privința evoluției artistice a monumentului. S-au distins fragmente din pictura de veac XVIII, din 1875, a pictorilor Ilie Petrescu și Apostol Cruțescu. Cu prilejul șantierului au ieșit la lumină și cadrele sculptate ale celor șase ferestre. Motivele decorative, săpate în lemnul acestora, diferă: crucea, rombul, frunza de iederă, rozeta, „alveola", risipite, prinse în lanț sau vrej, acestora alăturându-li-se și „pomul vieții". Se remarcă ușile împărătești, cu ușciorul decorat pe motivul alveolei dacice, adânc săpat, pictura reprezentând Buna Vestire, pe David și Solomon.   Adresa: Prelungirea Micșunele, Comuna Bascov, Județul Argeș. Sursa: https://bisericidelemn-muntenia.ro

Drum strategic, construit între 1970-1974, Transfăgărășanul (DN 7C) leagă Piteștiul de Sibiu, având o lungime de 151 km.  Drumul trece pe lângă Barajul Vidraru și își continuă șerpuirea spre cota 2000, prin golul alpin, către înălțimile Făgărașului.  De aici, șoseaua coboară către Arpașu de Jos, județul Sibiu, unde se racordează cu DN1.  Transfăgărășanul reprezintă cea mai grandioasă lucrare de acest gen din țara noastră. Trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte. Tunelul Capra-Bâlea, cel mai lung tunel rutier din țară, are o lungime de 887 m,  trotuar pentru pietoni, este iluminat electric și ventilat. Imediat ce intră în județul Sibiu, Tranfăgărășanul ajunge la Cabana Bâlea Lac, situată la o altitudine de 2027 m, pe o mică peninsulă a lacului glaciar Bâlea. Pe acest traseu, poți oricând să te oprești, sa mănânci sau să te cazezi într-una dintre numeroasele cabane sau pur și simplu să admiri frumusețea încă sălbatică a "celui mai frumos drum din lume", așa cum l-au numit unii jurnaliști. • Atenție! Nu vă opriți să dați mâncare urșilor sau să îi filmați, deoarece sunt periculoși! Dacă vă ratăciți pe munte, apelați la ajutorul salvamontiștilor argeșeni, care sunt întotdeanua la datorie, având Refugiul la Cota 2000. Este important să știți și că bujorul de munte este o specie pe cale de dispariție, ocrotită de lege. Așă că vă rugăm să nu îl rupeți. Pentru a păstra un mediu înconjurător curat, vă rugăm să strângeți și gunoiul când plecați. Menționăm că drumul este periculos, cu serpentine, curbe numeroase si tuneluri, astfel că viteza maximă recomandată este de 40 de km/h. Sursa: Salvamont Argeș; Zona Montană a Argeșului și Muscelului – diversitate și unicitate în România, Consiliul Județean Argeș, 2013.

Construit între 1960 - 1966 pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor, Barajul Vidraru este cel mai înalt baraj din România, cu o înălțime de 166 de metri, precum și cel mai mare baraj arc de la noi din țară. Lacul are o suprafață de 1000 ha și un volum de 465 mil. m.c.  Barajul Vidraru reprezintă un punct de mare atracție turistică. Aerul curat, apa limpede de un albastru păstrunzător, frumusețea naturii și priveliștea liniștitoare definesc acest loc ca fiind excelent pentru recreere.  Pe lacul de acumulare al barajului pot fi practicate diverse sporturi nautice, luciul apei fiind accesibil și pentru plimbări cu vaporașul.  Pentru pasionații de pescuit există locuri perfecte pentru acest tip de activitate, iar pentru iubitorii de camping, Lacul Vidraru este renumit pentru zonele de campat care se găsesc de jur împrejurul acestuia. De pe coronamentul Barajului Vidraru se deschide o priveliște de neuitat, iar peste lac și baraj, domină Omul de Fier, o statuie impunătoare, aparținând sculptorului Constantin Popovici, care îl înfățișează pe eroul mitologic Prometeu cu fulgerele în mâini – simbolul electricității. Sursa: Salvamont Argeș