Catedrala "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" Mioveni

Biserica-monument istoric din comuna Lunca Corbului, satul Cătane, așezământ ce poartă hramul Adormirii Maicii Domnului, are o vechime de aproximativ 350-400 de ani.  Biserica este construită din bârne de lemn, acoperită cu șiță și împrejmuită cu zid de cărămidă, pictat, având formă de corabie. A fost construită la începutul secolului al XIX-lea. Așezată pe un soclu din cărămidă, cu chenar în zimți, are un plan dreptunghiular, cu absida altarului decroșată, poligonală cu cinci laturi. Pictura cu care a fost împodobită tencuiala exterioară a suferit pierderi pe suprafețe mari  în urma cutremurului din 1977. Emblematică rămâne imaginea lui „Ducipal", calul lui Alexandru Macedon, de pe peretele de Nord.  La interior, frumoasele compoziții florale dintre ușile altarului încântă și azi.

Biserica lemn din Lipia a avut hramul inițial „Sfântul Nicolae”. Biserica mai are și alte două hramuri relativ recente: „Cuvioasa Parascheva” și după 1940 – „Sf. Dumitru”. Biserica poate fi identificată cu biserica „Sf. Nicolae” menționată de catagrafia Episcopiei Argeșului din anul 1824, care se afla pe moșia Alecului Ungurelu, aceasta fiind construită de săteni.  Anul edificării bisericii de lemn se leagă de prezența lespezii de mormânt a Jupâniței Neacșa, din ianuarie 7141 (1633), ca și de crucea de pomenire a lui Pătru, cruce de mormânt, aflată tot în pronaos. Biserica a fost construită din bârne de stejar cu grosimea de 12 cm, încheiate în coadă de rândunică și înnădite într-un stâlp vertical din zona peretelui dintre pronaos și naos.  Acoperișul are învelitoare de șindrilă. Are plan dreptunghiular și se compune din altar, naos și pronaos, peste care se înalță un turn cu rol de clopotniță. Altarul este cu plan poligonal cu cinci laturi. Biserica se află în zona centrală a județului Argeș, pe valea râului Cotmeana, la 22 km de Pitești.

Biserica se află în cartierul Telești al orașului Costești, la aproximativ 21 km de  Pitești. Poartă hramul „Înălțarea Domnului” și se distinge prin structura de bună calitate, bine păstrată, cu plan arhaic și atipic, un număr foarte redus de ferestre, cu deschideri originale, elemente decorative de interes la consolele de sub boltă, inscripții cu datări și iconostas pictat. 

Biserica de lemn „Intrarea în biserică" a fost strămutată din satul Palanga, comuna Amărăşti, județul Vâlcea.  Biserica se află în nordul județului Argeș, în municipiul Curtea de Argeș. A fost ridicată din temelie în anul 1847 de către obştea satului Palanga din comuna Amărăşti, judeţul Vâlcea. Planul este dreptunghiular alungit, cu absida altarului decroşată poligonal şi pridvor deschis pe latura vestică.  Pronaosul este separat de naos printr-un perete de lemn, accesul în acoladă superioară fiind încadrat de icoanele reprezentând pe „Maica Domnului cu Pruncul" şi pe „Iisus Deisis" pictate de „popa Ioan zugrav" şi „Ioan zugrav Dozescu" în anul 1847, potrivit inscripţiei din registrul inferior al acestora.  Credit foto cover: https://bisericidelemn-muntenia.ro

Biserica de lemn din Voroveni, comuna Davidești, poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este datată din anul 1735. Se distinge prin structura veche de lemn, planul terminat asimetric, în unghi, la altar, și pisania cu datare.  Lăcașul păstrează un veșmânt de zugrăveală exterioară și interioară de bună calitate și valoare artistică, păstrat în condiții bune, datat la 1846 și semnat de zugravul Voicu din Pitești.  Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice.

Mănăstirea Sfânta Treime din comuna argeșeană Vedea a fost construită în imediata apropiere a Spitalului de Psihiatrie “Sf. Maria” din localitate, la inițiativa doctorului Iacob Marian Florin, fost director al unității sanitare. În anul 1999, acesta a avut ideea să construiască aici o biserică pentru nevoile pacienților. Fiind și absolvent de teologie, ctitorul a propus înființarea unei mănăstiri de maici, iar pentru această nouă biserică a fost hirotonit preot onorific. Biserica mănăstirii are două hramuri:  Sfânta Treime și Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian. În incinta mănăstirii există și un muzeu religios și de artă populară, care deține obiecte bisericești foarte vechi, dar și obiecte din tezaurul popular al județului Argeș. În muzeu se regăsesc exponate precum: pristolnice, cruci de perete și de mână, icoane, panouri de troițe, mici broderii ortodoxe, costume populare, ștergare, fețe de pernă, covoare, o colecție de ouă încondeiate, ceramică populară și alte obiecte țărănești.  Acces: Mănăstirea Sfânta Treime este situată pe DN 67B, în localitatea Vedea, la aproximativ 30 km de Pitești.  Spitalul de Psihiatrie „Sf. Maria” Vedea, în apropierea căruia a fost construită Mănăstirea Sfânta Treime, este o unitate sanitară aflată în adminstrarea Consiliului Județean Argeș, singura din judeţ care asigură asistență medicală pentru pacienţii cronici cu afecţiuni psihice. Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; https://arhiepiscopiaargesuluisimuscelului.ro/

Mănăstirea Ciocanu este situată în comuna Bughea de Jos, județul Argeș, la 9 km vest de Câmpulung. Este atestată documentar încă din secolul al XVI‐lea, din anul 1547, când a fost ctitorită de către sătenii din Malu. De‐a lungul existenței sale, așezământul a avut o istorie zbuciumată. Construit din lemn, a căzut, în mai multe rânduri, pradă focului. La 1600 a fost refăcut, devenind schit de călugărițe, și a primit hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. La 10 august 1610 a fost reparat, după ce arsese din nou, revenind la statutul de schit de monahi, de atunci prăznuindu‐se aici ambele hramuri. Hrisoavele păstrate consemnează că așezământului monahal i s‐au conferit privilegii de către Matei Basarab, reîntărite de Duca Vodă, la 20 martie 1677, și de Alexandru Ipsilanti, la 1776.  În urma cutremurului din 1802, biserica s-a dărâmat şi a fost refăcută în anul 1825, de cuviosul Neofit şi de Mihai Radovici. Reparații radicale au fost întreprinse în 1932, de către egumenul Nicandru Marin și de predecesorul său, Nichifor. Actuala bisericuţă are altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Naosul şi pronaosul formează un singur spaţiu. Are o turlă pe altar şi alta pe naos. Remarcabil este și faptul că în incinta bisericii se află o piatră funerară ce datează de mai bine de patru secole, din anul 1610. Până în 1990 schit de călugări, a devenit pentru scurt timp schit de maici, iar în anul 1992 lăcașul de la Ciocanu a fost transformat în mănăstire.  Mănăstirea Ciocanu are și o biserică nouă, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 1994, prin arhiereasca purtare de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, pe atunci Episcop al Argeșului și Muscelului. Pentru a păstra vie flacăra Ortodoxiei și legăturile cu trecutul istoric al vechiului schit, biserica a fost clădită în imediata vecinătate a lăcașului de lemn, în armonie cu pitorescul zonei, pe versantul nordic al dealului Ciocanu, împodobit cu păduri de brad și fag. Aşezată pe dealul Ciocanul, în mijlocul pădurii, mănăstirea se bucură de o așezare geografică a cărei frumusețe pare desprinsă din povești. De aici, privind spre răsărit, ni se înfăţişează o panoramă deosebit de frumoasă: culmi muntoase, sub ele dealurile înalte, iar, la poalele dealurilor, un lanţ de sate. Mănăstirea Ciocanu este situată în comuna Bughea de Jos, la 9 km vest de Câmpulung. Accesul se poate face din Municipiul Câmpulung, pe DJ 732 C, spre Bughea de Jos - 5 km, apoi încă 3 km până la mănăstire. Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; https://arhiepiscopiaargesuluisimuscelului.ro/

Mănăstirea Antonești este una dintre cele mai frumoase construcții de pe Valea Argeșului. A fost numită așa după întemeietorul ei, Mareșalul Ion Antonescu, și are hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul". Mănăstirea Antonești este situată în comuna Corbeni, la 20 de km nord de Curtea de Argeș, și este un important punct de pelerinaj pentru cei care traversează localitatea. Așezarea monahală este construită foarte aproape de Barajul Vidraru și de traseul montan Transfăgărășan.  Puţini sunt cei care ştiu că acest loc a fost construit la ordinul Mareşalului Antonescu. În vara anului 1941, la scurt timp după intrarea României în Al Doilea Război Mondial, un adevărat potop s-a abătut asupra locuitorilor din Valea Superioară a Argeşului. Puhoaiele au măturat totul în cale, iar un întreg sat din comuna argeşeană Corbeni a dispărut sub ape. Șeful statului, generalul Ion Antonescu, a decis ca satul să fie refăcut în întregime pentru familiile afectate. Noul sat a fost numit "Antonești", iar comunitatea ortodoxă din zonă s-a ocupat de construirea unei biserici în localitate. Zidirea bisericii a început în august 1943.  Prin purtarea de grijă a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, biserica a primit statutul de mănăstire în 1994, iar între anii 1995 și 2004 s-au făcut ample lucrări de consolidare, restaurare, tencuire și pictare. Lucrările au fost încununate de sfințirea bisericii în 24 iunie 2004, în ziua de cinstire a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Lângă biserică s-a ridicat, în perioada 2000-2004, un corp de chilii, la baza căruia s-a amenajat paraclisul închinat Sfântului și Dreptului Iov.  Informații utile:   Acces: Din Curtea de Arges, parcurgând 20 de km pe DN 7C (spre Transfăgărășan), se ajunge în comuna Corbeni. Din centrul comunei Corbeni, distanța până la mănăstire este de aproximativ l km.  Adresa: Comuna Corbeni, 117275,  jud. Argeș. Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, basilica.ro

Mănăstirea Tutana este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Tutana, comuna Băiculești. Mănăstirea Tutana a fost ctitorită de călugări veniți de la Muntele Athos, fiind printre puținele lăcașuri românești care au hramul Cuviosul Atanasie. Ansamblul este format din patru monumente: Biserica „Sf. Atanasie", ruine turn clopotniță, ruine chilii și zid de incintă.  Construită înainte de 1497, conform hrisovului emis de cancelaria domnitorului Radu cel Mare (1495 - 1508), biserica a fost reconstruită, cu adăugarea pridvorului și refacerea turlelor, între 1582 - 1588 de către Mihnea Ioan al V-lea. Biserica este o construcție masivă din cărămidă, în formă de cruce. Atrage în mod deosebit atenția vizitatorilor cărămida misterioasă din exteriorul zidului, care are pe ea o schiță ce seamănă cu un extraterestru: cască de protecție cu vizor, costum cu fermoar circular, mâini scurte, picioare cu mușchi puternici, între care se află un aparat de zbor individual. Se observă că desenul a fost incizat înainte de arderea cărămizii, ceea ce exclude ipoteza ca aceasta să fi fost scrijelită ulterior.  În 1987, Episcopia Râmnicului și Argeșului a sprijinit lucrările de restaurare și consolidare a frumoasei biserici, iar în anul 1988 Mănăstirea Tutana a fost inclusă în lista monumentelor istorice și de artă. În 1987, au fost făcute cercetări arheologice, în urma cărora au fost descoperite șase morminte, mai multe monede și un inel de aur, care ar fi aparținut unuia dintre ctitorii bisericii. Mănăstirea Tutana este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în zonă. La Mănăstirea Tutana se poate ajunge mergând 7 km de la DN 7C (Pitești – Curtea de Argeș), din satul Argeșani, pe DJ 704F.    Sursa: Facebook – Mănăstirea Tutana; crestinortodox.ro